Aplicatii cu Google Docs

http://spreadsheets.google.com/pub?key=pLWHFdTdl3dE_SPBfVzW5LQ

Principalele reprezentări grafice pot să existe în mediul educaţional în diferite surse de informare, astfel:
a) în manualele şcolare, unde acestea sunt incluse în cadrul lecţiilor;
b) în diferitele culegeri, enciclopedii şi caiete de activitate, în care graficele ofertate nu fac parte propriu-zis în mod nemijlocit din procesul de învăţământ;
c) desene şi grafice realizate pe diferite suporturi (planşe, folii, imagini pe calculator şi tablouri expuse în cabinetul de geografie);
d) desene şi grafice realizate de profesor pe tablă, în momentul parcurgerii lecţiei;
e) grafice realizate în exteriorul şcolii, care sunt prezentate sub forma unor materiale ilustrative la lecţie;
f) grafice, desene, schiţe, diagrame, scheme, existente în diferite lucrări de geografie, atlase, sau în alte surse de informare şi documentare geografică;
g) schiţe, grafice şi desene realizate de elevi.
Aceste reprezentări grafice se întâlnesc în diferite suporturi de instruire,manuale şi au ca scop prezentarea într-o formă succintă şi sintetică aunei informaţii cu caracter geografic. Există mai multe categorii de diagrame:

Diagramele în coloane (care pot fi alăturate, în serie sau suprapuse) redau într-un mod foarte simplu anumite elemente supuse comparaţiei. Acestea pot fi suprafaţa unor ţări, populaţia unor ţări, producţia unor ramuri industriale, creşterea populaţiei, traficul de produse şi alte elemente cu caracter geografic. Cel mai frecvent este utilizată o reprezentare grafică prin care este evidenţiată creşterea populaţiei planetei noastre. Pe această reprezentare sunt notate pe ordonată valorile demografice şi pe abscisă un anumit număr de ani reprezentativi.

Histogramele reprezintă o varietate de diagrame în care sunt reprezentate, prin coloane verticale, un anumit număr de fenomene. Aceste forme de reprezentare grafică sunt asociate
îndeosebi unor elemente climatice şi hidrologice. Astfel, diagramele climatice în coloane, care redau valorile medii ale precipitaţiilor din fiecare lună, constituie pentru lunile unui an
şcolar, o histogramă deosebit de sugestivă şi reprezentativă.În mod similar, există histograme pentru debitele multianuale ale râurilor. Pe baza citirii acestora, poate fi reţinut cu uşurinţă tipul de regim hidrologic al râului reprezentat.

Diagramele în benzi sugerează posibilitatea comparării a două fenomene reprezentate în mod alăturat.

Piramida vârstelor este o diagramă în benzi cu o complexitate mai mare. Interpretarea acestei diagrame permite evidenţierea diferitelor fenomene demografice.

Diagrama sub formă de linii este utilizată în prezentarea evoluţiei anuale a valorilor medii termice, a altor fenomene meteorologice sau ale evoluţiei unor elemente demografice. Liniile provin din unirea valorilor maxime (redate uneori sub forma unor bastoane asemănătoare chibriturilor) pentru fiecare moment reprezentat, ceea ce induce o anumită generalizare. Reprezentările în coloane şi în linii pot avea aceeaşi bază informaţională, reprezentând, de
fapt, doar moduri diferite de redare grafică aceluiaşi fenomen.

Diagramele sub formă de pătrate, cercuri (sau alte figuri geometrice) ilustrează mărimile comparative ale fenomenelor reprezentate. Astfel, pătrate care sunt proporţionale cu suprafaţa sau populaţia unor ţări sugerează foarte clar dimensiunile comparative ale acestora după criteriile menţionate. Succesiunile de cercuri care redau, spre exemplu, producţia de petrol a unor ţări, sugerează foarte simplu mărimile comparative ale acestor date. O situaţie aparte o constituie cercurile concentrice sau cercurile tangente în interior. Acestea sugerează, cu anumite dificultăţi de interpretare, aceleaşi diferenţe care rezultă şi din prezentarea succesivă a acestora.

Cercurile structurale redau, prin sectoare de cerc, anumite suprafeţe cu ponderi în totalul fenomenului reprezentatAcestea se folosesc pentru reprezentarea următoarelor fenomene: structura etnică sau lingvistică a unei populaţii, structura profesională, structura
balanţei energiei electrice, structura produsului intern brut, ponderea diferitelor ţări în cadrul unor produse, resurse sau activităţi.

Diagramele şi
învăţarea

Existenţa unor diagrame nu rezolvă înţelegerea lor şi învăţarea pe baza acestora. Datele din diagrame nu sunt destinate memorării, ci doar unei analize comparative, evolutive sau structurale, care poate să fie realizată asupra fenomenului reprezentat.
Trebuie să observăm că reprezentările grafice de tipul diagramelor sunt utilizate la majoritatea disciplinelor şcolare, constituind o sursă de informare şi o modalitate de reprezentare a unui element sau fenomen.
Sub raportul specificului geografiei ca disciplină şcolară, trebuie să subliniem că diagramele au o semnificaţie suplimentară dacă sunt corelate cu localizarea spaţială a fenomenului reprezenta. Această formă de localizare spaţială a unor diagrame pe un suport cartografic
poartă denumirea de cartodiagramă.

Pe o mare parte dintre hărţi pot să fie reprezentate diagrame circulare (sau alte tipuri de diagrame) care localizează spaţiul la care acestea se referă. Această suprapunere formează o cartodiagramă şi este utilizată frecvent în geografia populaţiei, a aşezărilor, a statelor, precum şi în geografia urbană (pentru a ilustra caracteristici demografice sau economice comparative ale oraşelor).
Diagramele au o proporţionalitate bine exprimată a datelor pe care le reflectă. De aceea sunt foarte sugestive pentru înţelegerea elementelor comparabile între ele. În învăţarea geografiei trebuie să fie abordate, la început, diagrame simple (cu două – trei elemente), raportate la figurile geometrice învăţate în acel moment.

Pe măsura parcurgerii unor elemente noi la principalele discipline şcolare (şi îndeosebi la geometrie), poate fi complicat progresiv şi conţinutul diagramelor.
Trebuie să reamintim însă că, în procesul de învăţare, diagramele nu reprezintă un scop în sine, ci doar un element ilustrativ sau demonstrativ al textului. reprezentare grafică sporesc în eficienţă dacă sunt integrate într-un context .(Didactica Geografiei - O. Mandrut , PIR , 2005)