O versiune a celebrului TETRIS ; permite elevilor sa localizeze corect statele lumii ;are trei nivele de dificultate .
http://www.mapmsg.com/games/statetris/
3.30.2008
Invatam geografie cu STATETRIS !
O versiune a celebrului TETRIS ; permite elevilor sa localizeze corect statele lumii ;are trei nivele de dificultate .
http://www.mapmsg.com/games/statetris/
3.29.2008
Geologie online
The Geological Timeline tells, through words and pictures, the story of the Earth from its formation 4600 million years ago to the present day. It describes the key events in the evolution of life, from its earliest stages to the emergence of humans, and goes on to consider what the future may hold for the Earth’s environment and all its inhabitants. The Geological Timeline can be viewed online or as free download.
http://www.bgs.ac.uk/education/timeline/entertimeline.html
http://www.bgs.ac.uk/education/timeline/entertimeline.html
Utilizarea AEL in educatie
http://portal.edu.ro/index.php/articles/c142/
http://advancedelearning.com/index.php/articles/c3
http://www.siveco.ro/products_ael.jsp
http://fmi.unibuc.ro/ro/pdf/2004/cniv/sistemul_AEL.pdf
http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaD/7_11_VTatuiu.pdf http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
http://advancedelearning.com/index.php/articles/c3
http://www.siveco.ro/products_ael.jsp
http://fmi.unibuc.ro/ro/pdf/2004/cniv/sistemul_AEL.pdf
http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaD/7_11_VTatuiu.pdf http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
GEOCACHING !
Geocache – Te rog, citeste !
Felicitări, l-ai nimerit – intenţionat sau din intâmplare !
Această cutie este partea unui joc internaţional dedicat utilizatorilor GPS (Global Positioning System). Jocul se cheamă Geocaching.
Un jucător (utilizator GPS) ascunde comoara (această cutie cu conţinutul ei original) undeva şi publică coordonatele exacte ale acesteia pe internet. Un alt jucător se poate duce in căutarea comoarei cu ajutorul coordonatelor şi a unui GPS.
Singurele reguli ai jocului sunt: dacă scoţi ceva din cutie trebuie să pui altceva în locul lui şi trebuie să inregistrezi vizita ta în caietul de notiţe. Bineînţeles lucrurile ascunse nu pot fi periculoase sau ilegale.
DACĂ AI GĂSIT CUTIA DIN ÎNTÂMPLARE:
Bine ai venit! Vrei să te joci cu noi? Te rugăm numai, să respecţi aceste trei reguli:
• Nu distruge şi nu deplasa cutia altundeva. Important este sa gasesti aceasta cutie si sa impartasesti ideile tale printre jucătorii care vor găsi cutia după tine.
• Dacă vrei, scoate ceva din cutie. Dar atunci trebuie să pui altceva în loc pentru cei care vin după tine. Te rugăm, notează în caiet vizita şi lucrurile pe care
le-ai inlocuit.
• Dacă e posibil, informează-ne despre vizita ta. Aceasta poate fi făcut prin vizitarea paginei de internet de mai jos.
Geocaching poate fi jucat de fiecare persoană care are un GPS şi ii plac aventurile. Dacă vrei să afli mai mult despre acest joc, sau vrei să ne scrii ideile, comentariile tale, viziteaza pagina noastră de internet:
http://www.geocaching.com/
Geocaching -- using a Global Positioning System (GPS) device to hunt for a hidden cache by its latitude and longitude -- is becoming more and more popular in schools across the United States and around the world. A number of Web sites offer math, social studies, and science activities to accompany the geocaching games; there's even a geocaching listserv (http://groups.yahoo.com/group/nygps), comprised of GPS users interested in creating "meaningful learning activities for students." If you're interested in joining -- or just learning more about -- the geocaching phenomena, this is a great place to start. Various sections at the site will answer your most basic questions about geocaching, tell you how you can get started geocaching, direct you to sources for GPS devices and geocaching supplies, and help you locate geocaching events and caches in your area.
Felicitări, l-ai nimerit – intenţionat sau din intâmplare !
Această cutie este partea unui joc internaţional dedicat utilizatorilor GPS (Global Positioning System). Jocul se cheamă Geocaching.
Un jucător (utilizator GPS) ascunde comoara (această cutie cu conţinutul ei original) undeva şi publică coordonatele exacte ale acesteia pe internet. Un alt jucător se poate duce in căutarea comoarei cu ajutorul coordonatelor şi a unui GPS.
Singurele reguli ai jocului sunt: dacă scoţi ceva din cutie trebuie să pui altceva în locul lui şi trebuie să inregistrezi vizita ta în caietul de notiţe. Bineînţeles lucrurile ascunse nu pot fi periculoase sau ilegale.
DACĂ AI GĂSIT CUTIA DIN ÎNTÂMPLARE:
Bine ai venit! Vrei să te joci cu noi? Te rugăm numai, să respecţi aceste trei reguli:
• Nu distruge şi nu deplasa cutia altundeva. Important este sa gasesti aceasta cutie si sa impartasesti ideile tale printre jucătorii care vor găsi cutia după tine.
• Dacă vrei, scoate ceva din cutie. Dar atunci trebuie să pui altceva în loc pentru cei care vin după tine. Te rugăm, notează în caiet vizita şi lucrurile pe care
le-ai inlocuit.
• Dacă e posibil, informează-ne despre vizita ta. Aceasta poate fi făcut prin vizitarea paginei de internet de mai jos.
Geocaching poate fi jucat de fiecare persoană care are un GPS şi ii plac aventurile. Dacă vrei să afli mai mult despre acest joc, sau vrei să ne scrii ideile, comentariile tale, viziteaza pagina noastră de internet:
http://www.geocaching.com/
Geocaching -- using a Global Positioning System (GPS) device to hunt for a hidden cache by its latitude and longitude -- is becoming more and more popular in schools across the United States and around the world. A number of Web sites offer math, social studies, and science activities to accompany the geocaching games; there's even a geocaching listserv (http://groups.yahoo.com/group/nygps), comprised of GPS users interested in creating "meaningful learning activities for students." If you're interested in joining -- or just learning more about -- the geocaching phenomena, this is a great place to start. Various sections at the site will answer your most basic questions about geocaching, tell you how you can get started geocaching, direct you to sources for GPS devices and geocaching supplies, and help you locate geocaching events and caches in your area.
3.28.2008
3.27.2008
3.26.2008
M@nualele sec.XXI
http://www.dotsub.com/
- poate fi utilizat pentru subtitrarea unor filmulete utilizate in procesul didactic.
http://cup.columbia.edu/cgos2006/basic.html
- un ghid despre cum trebuie sa citam sursele online in lucrarile stiintifice .
3.25.2008
3.23.2008
Scientific Visualization Studio NASA
O colectie impresionanta de imagini , secvente video , animatii poarta girul unor profesionisti si poate fi consultata la adresele :http://svs.gsfc.nasa.gov/vis/a000000/a000000/a000098/index.html
- Glacier Bay, Alaska- un filmulet de 13 min ne aduce in sala de curs locuri , peisaje , oameni , fenomene pe care oricat de bine le-am descrie nu vom putea sublinia magia acestor taramuri indepartate ....
3.22.2008
Aurora boreala
Fenomen luminos realizat in atmosfera inalta , intre 100 si 1000 Km , in regiunile polare ( frecvent la 60 - 80 grade latitudine ) , ca urmare a ciocnirii particulelor (electroni , protoni ) de origine solara , ce vin din spatiul exterior , cu atomii si moleculele de aici ; rezulta cuante luminoase care prin asociere , creeaza fasii de lumina verde , portocalie , rosie , galbena , cu forma variata ( draperii , raze , panglici , arce) . A fost descris prima data in emisfera nordica , de catre P.Gassendi in 1621 , iar in cea sudica de J. COOK , in 1773 ; procesul este deosebit de activ in anii cu intensa activitate solara ; provoaca o iluminare slaba in timpul noptii polare . In emisfera nordica poarta numele de aurora boreala iar in cea sudica de aurora australa .
( Dictionar de geografie fizica - M. IELENICZ si colaboratorii , Corint , 2004 )
3.17.2008
Internet
- o alta prezentare care apartine aceleiasi Prof.Mihaela Brut
http://thor.info.uaic.ro/~multimedia
http://thor.info.uaic.ro/~multimedia
3.15.2008
The World Wide Panorama
Gardens - A World Wide Panorama
The World Wide PanoramaWhat Are VR Panoramas ? A VR panorama (VR for virtual reality) is a specially created computer image that goes all the way around the viewer. It is a revolutionary way to document a particular place and time - the next best thing to being there. VR panoramas are interactive. Use the mouse to rotate the panorama, use Shift and Control to zoom in and out. Some VR panoramas are cylinders, 360° around but with limited vertical view. Others are cubic (or spherical), with a view that can go straight up and straight down, as well as all the way around. There are also VR objects, where the viewer circles around an object of interest. To view the panoramas on this site you will need QuickTime. If QuickTime is not already installed on your computer you can obtain it (free, versions for both Windows and Macintosh) from Apple Computer.
History of the Idea -
The Wrinkle In Time The idea began back in December of 1997, when Robert Abbett (Rabbett) in Hawaii suggested a simultaneous VR shoot. It was very spontaneous, the whole thing got organized in a couple of weeks. We all shot at the same exact moment - late evening in Europe, middle of the day in the U.S., morning in Hawaii, before dawn in Australia. It was a fascinating snapshot of the world, offered up by the interesting people who made up the VR community back then (we were almost all basically beginners). Rabbett named his event The Wrinkle in Time. The first event fortuitously occurred on the Winter Solstice, so he organized another for the next big date on the natural calendar, the Spring Equinox. The second Wrinkle was more organized, but just as much fun. There were more Wrinkles (Caroling Geary documents a total of 13), culminating in the Millenium Wrinkle, shot on January 1, 2000. Many thanks to Rabbett for the great idea and all the effort that went into the series of Wrinkles he organized.
Why Do It Again?
by Don Bain
Virtual reality photography (QTVR and similar) has been around for about nine years now. Collectively we have published tens of thousands of wonderful images on web sites. Yet I am constantly meeting people who have never seen a VR panorama before. They are always impressed with what I show them, often wildly enthusiastic. So we need to get the word out - this is important work! Immersive imagery is virtual travel, real geography, genuine art, and great entertainment. It is a glimpse into other people's lives, a look around in places we have never been and may never go. It can be unique personal views of the world or dispassionate photojournalism. It deserves to be seen by more people. Back at the time of the original Wrinkle the VR photography world was smaller. We almost all used the same computer (Mac), software (from Apple), and communicated through the same list (quicktime-vr@lists.apple.com). Now the community is fragmented into many specialties and technical varieties: pros and hobbyists and newbies, commercial and educational, PanoTools and Stitcher and QTVRAS (and many others). It has been nice to get together again, just for the love of creating striking and meaningful VR images. Aside from the community of producers, there are the consumers, the huge numbers of people who enjoy VR images on the web and on CD's. As an educator myself, I particularly value panoramas for the way they can show us people and places around the world, their diversity and commonality. I remember images from the first few Wrinkles that included a cozy dinner table in Scandinavia, Rabbett's favorite beach in Hawaii, the pre-dawn darkness in Singapore, even inside a refrigerator! This World Wide Panorama web site is a very democratic statement - anyone who wanted to participate and managed to generate a useable panorama was included. This was part of the vitality and human interest of the early Wrinkle in Time projects. Many of the leading professional VR photographers also participated in the World Wide Panorama, contributing images of consumate craft and artistry.
http://geogweb.berkeley.edu/worldwidepanorama/wwp1207/index.html
3.14.2008
Aplicatii cu Travel Map
| Get Your Own Map | View Larger Map |
- este usor de folosit si distractiva pentru elevi care isi pot stabili ,,trasee''in functie de preferinte ;
- le putem cere sa precizeze motivele pentru care si-au ales o anume destinatie ,sa alcatuiasca un ghid de calatorie cu obiectivele care pot fi vizitate etc
- este utila la lectiile de recapitulare si in fixarea cunostintelor legate de harta politica ,in activitatile cercului de geografie , concursuri tematice etc.
-,,rasfoind''pagina gasim de asemenea numeroase imagini care pot fi exploatate in completarea textelor din manuale.
3.12.2008
3.11.2008
Plan de lectie
Preluat si tradus după:
http://www.nationalgeographic.com/xpeditions/activities/01/crackcode.html
Planificarea unei excursii cu autocarul in USA
Rezumat:
Această lecţie recapitulează latitudinea şi longitudinea (latitude and longitude) şi le cere elevilor să calculeze latitudinea şi longitudinea mai multor oraşe din SUA. Elevii vor crea „testele excursiei cu automobilul”, pentru a verifica capacitatea colegilor lor de a identifica localităţile pe baza latitudinii şi a longitudinii lor.
Aria Curriculară:
Geografie
Corespondenţa cu standardele geografice naţionale:
Standardul 1: Cum să foloseşti harta şi celelalte reprezentări geografice, instrumente şi tehnici pentru a dobândi, a prelucra şi a comunica informaţia dintr-o perspectivă spaţială.
Timpul:
3 până la 4 ore
Materiale necesare:
- Calculator cu acces la Internet
- Situl web Blank Xpeditions outline map of the United States
- Atlasul geografic al SUA sau o hartă cu cele mai importante autostrăzi din SUA
Obiective:
În timpul lecţiei elevii vor:
- calcula latitudinea şi longitudinea oraşelor natale
- localiza pe hartă oraşele natale şi câteva dintre cele mai importante oraşe din SUA
- aprecia latitudinea şi longitudinea oraşelor
- folosi un site web ca să găsească latitudinea şi longitudinea corectă, pe care le vor compara cu cele găsite de ei.
- vorbi despre importanţa înţelegerii latitudinii şi longitudinii
- crea „testul excursiei cu automobilul”, folosind latitudinea şi longitudinea câtorva oraşe din SUA; şi
- vor rezolva testele alcătuite de ceilalţi elevi.
Obiective pedagogice:
Însuşirea informaţiei geografice
Sinteza informaţiei geografice
Analiza informaţiei geografice
Propunere de plan de lecţie
Deschidere
Analizaţi conceptele de latitudine şi longitudine cu ajutorul hărţii lumii Xpeditions Atlas world map. Reamintiţi-le elevilor că latitudinea înseamnă distanţa faţă de ecuator către nord sau către sud, iar longitudinea reprezintă distanţa faţă de primul meridian către est sau vest. Cereţi-le să stabilească cu aproximaţie coordonatele oraşelor lor natale.
Desfăşurare:
Fiecare elev trebuie să aibă acces la blank United States outline map, după care va selecta opţiunea „detalied” (detaliat) pentru a obţine o hartă pe care sunt trasate paralele şi meridianele. Cereţi-le să-şi treacă pe hartă oraşul natal şi să încercuiască următoarele oraşe: New York, Seatle, San Francisco, Los Angeles, Dallas, Miami, Chicago şi Denver.
Elevii trebuie să privească harta cu atenţie şi să încerce să-şi dea seama care este latitudinea şi longitudinea fiecărui oraş. Puneţi-i să le noteze în caiet.
Spuneţi-le să acceseze site-ul United States Geological Survey (USGS) şi să introducă pe rând numele fiecărui oraş. După ce bifează caseta „ Send Quiery” (trimite întrebarea), vor vedea o listă cu locurile pe care le-a găsit programul. Trebuie să deruleze pagina de pe ecran, până când vor găsi oraşul dorit, care va fi notat în tabel ca „zonă locuită”. Apoi spuneţi-le să noteze longitudinea şi latitudinea corectă în caiet, lângă cea găsită de ei. Precizaţi-le că latitudinea şi longitudinea sunt măsurate în grade, minute şi secunde; ei trebuie să ţină cont numai de grade.
Cereţi elevilor să compare coordonatele reale cu cele găsite de ei. Cât de aproape au fost de răspunsurile exacte? Au făcut greşeli evidente sau estimările lor au fost corecte?
Încheiere:
Spune-ţi elevilor să citească cu glas tare latitudinea şi longitudinea găsite şi să le scrie pe tablă. Puneţi-i să-şi verifice de două ori rezultatele ca să fie siguri că au găsit răspunsurile exacte.
Discutaţi motivele pentru care e atât de important să se cunoască latitudinea şi longitudinea unui oraş. De exemplu, piloţii de avion se folosesc de coordonate pentru a-şi stabili rutele şi pentru a fi siguri că sunt pe direcţia oraşului de destinaţie. Copiii s-ar putea să vrea să ştie latitudinea şi longitudinea unui oraş pentru a o compara cu a altor oraşe sau ca să-şi dea seama în ce zonă climatică se află oraşul respectiv.
Sugestii de evaluare a elevilor:
Cereţi-le elevilor să-şi folosească cunoştinţele despre latitudine şi longitudine ca să formuleze „testele excursiei cu automobilul” destinate celorlalţi elevi. Excursia va începe din oraşul lor şi va avea ca destinaţie un oraş din SUA care nu este pe lista iniţială oraşelor.
Mai întâi spuneţi-le elevilor să se uite pe harta SUA, sau într-un atlas turistic, sau pe MapMachine ca să-şi aleagă oraşul de destinaţie al excursiei.
Puneţi-i pe elevi să se uite pe atlas turistic sau pe o hartă detaliată a SUA ca să aleagă o autostradă statală sau o interstatală pe care să călătorească. Lăsaţi-i să urmărească traseul autostrăzii cu degetul şi să facă o listă cu cinci oraşe prin care vor trece în drumul lor către destinaţie.
Spuneţi-le elevilor să se întoarcă în programul USG query form şi să introducă pe rând numele fiecărui oraş. Şi să noteze apoi coordonatele fiecăruia, astfel încât să întocmească o listă cu coordonatele oraşului natal, cu cele cinci oraşe intermediare şi coordonatele lor şi cu numele oraşului destinaţie şi coordonatele acestuia.
Puneţi elevii să copieze coordonatele oraşului natal, al oraşelor intermediare şi al oraşului destinaţie – în această ordine – pe o altă foaie de hârtie, fără a trece şi numele oraşelor.
Spuneţi-le elevilor să schimbe cu câte un coleg pe care şi-l aleg drept partener aceste liste cu coordonate, care nu conţin şi numele oraşelor. Lăsaţi-i pe elevi să se uite pe listă şi apoi pe hartă pentru a-şi da seama care este destinaţia şi care sunt opririle intermediare. Spuneţi-le să scrie aceste nume pe o foaie separată de hârtie.
Spuneţi elevilor să consulte cu cei cu care au făcut schimb de liste pentru a vedea dacă au identificat oraşele corecte sau unele aflate în imediata apropiere a acestora.
Obiective suplimentare:
Cereţi-le elevilor să întocmească teste asemănătoare despre oraşe din alte părţi ale lumii. Ei vor trebui să noteze coordonatele oraşelor şi să le ceară partenerilor lor să le descopere.
Pentru a continua recapitularea latitudinii şi a longitudinii, cereţi-le elevilor să acceseze site-ul Crack the Code activity
Site-uri conexe:
National Geographic: MapMachine
National Geographic: Xpeditions Activity—Crack the Code
National Geographic: Xpeditions Atlas
USGS Query Form
http://www.nationalgeographic.com/xpeditions/activities/01/crackcode.html
Planificarea unei excursii cu autocarul in USA
Rezumat:
Această lecţie recapitulează latitudinea şi longitudinea (latitude and longitude) şi le cere elevilor să calculeze latitudinea şi longitudinea mai multor oraşe din SUA. Elevii vor crea „testele excursiei cu automobilul”, pentru a verifica capacitatea colegilor lor de a identifica localităţile pe baza latitudinii şi a longitudinii lor.
Aria Curriculară:
Geografie
Corespondenţa cu standardele geografice naţionale:
Standardul 1: Cum să foloseşti harta şi celelalte reprezentări geografice, instrumente şi tehnici pentru a dobândi, a prelucra şi a comunica informaţia dintr-o perspectivă spaţială.
Timpul:
3 până la 4 ore
Materiale necesare:
- Calculator cu acces la Internet
- Situl web Blank Xpeditions outline map of the United States
- Atlasul geografic al SUA sau o hartă cu cele mai importante autostrăzi din SUA
Obiective:
În timpul lecţiei elevii vor:
- calcula latitudinea şi longitudinea oraşelor natale
- localiza pe hartă oraşele natale şi câteva dintre cele mai importante oraşe din SUA
- aprecia latitudinea şi longitudinea oraşelor
- folosi un site web ca să găsească latitudinea şi longitudinea corectă, pe care le vor compara cu cele găsite de ei.
- vorbi despre importanţa înţelegerii latitudinii şi longitudinii
- crea „testul excursiei cu automobilul”, folosind latitudinea şi longitudinea câtorva oraşe din SUA; şi
- vor rezolva testele alcătuite de ceilalţi elevi.
Obiective pedagogice:
Însuşirea informaţiei geografice
Sinteza informaţiei geografice
Analiza informaţiei geografice
Propunere de plan de lecţie
Deschidere
Analizaţi conceptele de latitudine şi longitudine cu ajutorul hărţii lumii Xpeditions Atlas world map. Reamintiţi-le elevilor că latitudinea înseamnă distanţa faţă de ecuator către nord sau către sud, iar longitudinea reprezintă distanţa faţă de primul meridian către est sau vest. Cereţi-le să stabilească cu aproximaţie coordonatele oraşelor lor natale.
Desfăşurare:
Fiecare elev trebuie să aibă acces la blank United States outline map, după care va selecta opţiunea „detalied” (detaliat) pentru a obţine o hartă pe care sunt trasate paralele şi meridianele. Cereţi-le să-şi treacă pe hartă oraşul natal şi să încercuiască următoarele oraşe: New York, Seatle, San Francisco, Los Angeles, Dallas, Miami, Chicago şi Denver.
Elevii trebuie să privească harta cu atenţie şi să încerce să-şi dea seama care este latitudinea şi longitudinea fiecărui oraş. Puneţi-i să le noteze în caiet.
Spuneţi-le să acceseze site-ul United States Geological Survey (USGS) şi să introducă pe rând numele fiecărui oraş. După ce bifează caseta „ Send Quiery” (trimite întrebarea), vor vedea o listă cu locurile pe care le-a găsit programul. Trebuie să deruleze pagina de pe ecran, până când vor găsi oraşul dorit, care va fi notat în tabel ca „zonă locuită”. Apoi spuneţi-le să noteze longitudinea şi latitudinea corectă în caiet, lângă cea găsită de ei. Precizaţi-le că latitudinea şi longitudinea sunt măsurate în grade, minute şi secunde; ei trebuie să ţină cont numai de grade.
Cereţi elevilor să compare coordonatele reale cu cele găsite de ei. Cât de aproape au fost de răspunsurile exacte? Au făcut greşeli evidente sau estimările lor au fost corecte?
Încheiere:
Spune-ţi elevilor să citească cu glas tare latitudinea şi longitudinea găsite şi să le scrie pe tablă. Puneţi-i să-şi verifice de două ori rezultatele ca să fie siguri că au găsit răspunsurile exacte.
Discutaţi motivele pentru care e atât de important să se cunoască latitudinea şi longitudinea unui oraş. De exemplu, piloţii de avion se folosesc de coordonate pentru a-şi stabili rutele şi pentru a fi siguri că sunt pe direcţia oraşului de destinaţie. Copiii s-ar putea să vrea să ştie latitudinea şi longitudinea unui oraş pentru a o compara cu a altor oraşe sau ca să-şi dea seama în ce zonă climatică se află oraşul respectiv.
Sugestii de evaluare a elevilor:
Cereţi-le elevilor să-şi folosească cunoştinţele despre latitudine şi longitudine ca să formuleze „testele excursiei cu automobilul” destinate celorlalţi elevi. Excursia va începe din oraşul lor şi va avea ca destinaţie un oraş din SUA care nu este pe lista iniţială oraşelor.
Mai întâi spuneţi-le elevilor să se uite pe harta SUA, sau într-un atlas turistic, sau pe MapMachine ca să-şi aleagă oraşul de destinaţie al excursiei.
Puneţi-i pe elevi să se uite pe atlas turistic sau pe o hartă detaliată a SUA ca să aleagă o autostradă statală sau o interstatală pe care să călătorească. Lăsaţi-i să urmărească traseul autostrăzii cu degetul şi să facă o listă cu cinci oraşe prin care vor trece în drumul lor către destinaţie.
Spuneţi-le elevilor să se întoarcă în programul USG query form şi să introducă pe rând numele fiecărui oraş. Şi să noteze apoi coordonatele fiecăruia, astfel încât să întocmească o listă cu coordonatele oraşului natal, cu cele cinci oraşe intermediare şi coordonatele lor şi cu numele oraşului destinaţie şi coordonatele acestuia.
Puneţi elevii să copieze coordonatele oraşului natal, al oraşelor intermediare şi al oraşului destinaţie – în această ordine – pe o altă foaie de hârtie, fără a trece şi numele oraşelor.
Spuneţi-le elevilor să schimbe cu câte un coleg pe care şi-l aleg drept partener aceste liste cu coordonate, care nu conţin şi numele oraşelor. Lăsaţi-i pe elevi să se uite pe listă şi apoi pe hartă pentru a-şi da seama care este destinaţia şi care sunt opririle intermediare. Spuneţi-le să scrie aceste nume pe o foaie separată de hârtie.
Spuneţi elevilor să consulte cu cei cu care au făcut schimb de liste pentru a vedea dacă au identificat oraşele corecte sau unele aflate în imediata apropiere a acestora.
Obiective suplimentare:
Cereţi-le elevilor să întocmească teste asemănătoare despre oraşe din alte părţi ale lumii. Ei vor trebui să noteze coordonatele oraşelor şi să le ceară partenerilor lor să le descopere.
Pentru a continua recapitularea latitudinii şi a longitudinii, cereţi-le elevilor să acceseze site-ul Crack the Code activity
Site-uri conexe:
National Geographic: MapMachine
National Geographic: Xpeditions Activity—Crack the Code
National Geographic: Xpeditions Atlas
USGS Query Form
Geografie:clasa a V a
Pentru unitatea de invatare ,, Pamantul in Univers '' putem folosi CD-urile INTUITEXT , GEOGRAFIE ,vol I si II ce contin atat secvente video cat si animatii :
http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/LEmono/TLE2008Feb21/TLE2008Feb21.html
· WVM FILE
Luna
· Gagarin in spaţiu
· Forma Pamntului ,
· Geneza Universului ,
· Limitele Universului ,
· Nordul Magnetic
· Localizare ,
· Gagarin in spaţiu
· Forma Pamntului ,
· Geneza Universului ,
· Limitele Universului ,
· Nordul Magnetic
· Localizare ,
Elementele busolei
Cateva link-uri utile pentru acelasi capitol :
http://www-misr.jpl.nasa.gov/http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/LEmono/TLE2008Feb21/TLE2008Feb21.html
3.09.2008
Informatie , cunoastere , comunicare
CALCULATORUL SI INTERNETUL – MIJLOACE DE FORMARE A UNEI NOI VIZIUNI ASUPRA ACTULUI DIDACTIC
INFORMAŢIE , CUNOAŞTERE, COMUNICARE
Societatea contemporană nu poate fi înţeleasă în afara unor concepte esenţiale : informaţie, cunoaştere , comunicare .
INFORMAŢIE
- Literatura de specialitate cuprinde numeroase definiţii :
- Informaţia măsură de organizare a unui sistem
- Informaţia măsură de organizare a unui mesaj
- Informaţia măsură de organizare a unei fiinţe vii
Din multitudinea de definiţii pe care specialiştii domeniului le-au formulat în timp reţinem însă pe aceea care are legătură cu activităţile cognitive şi de comunicare umană şi care se depărtează de conceptele,, informative” din teoria statistică a semnalului şi teoria codului genetic :
- Informaţia este o cunoştinţă (element de cunoaştere)înscrisă (înregistrată)sub formă scrisă ( tipărită sau digitală) orală sau audiovizuală .
Informaţia comportă un element de sens .Este o semnificaţie transmisă unei fiinţe conştiente prin intermediul unui mesaj înscris pe un suport spaţio temporal: tipărit, semnal electric unde sonore etc. Această înscriere este făcută datorită unui sistem de semne (limbajul),semnul fiind un element de limbaj care asociază un semnificant cu un semnificat: semnul alfabetic, cuvântul, semnul de punctuaţie.
În informatică, reprezentarea convenţională codificată sub o formă care permite tratamentul electronic se numeşte dată .
De unde şi expresia baze de date utilizată în informatică pentru descrierea sistemelor de gestiune a unor ansambluri (fişiere ) de date şi relaţiile lor .Pentru a vorbi de stocurile de informaţie informatizată şi produse de informare rezultate din aceste stocuri şi propuse unui public diferit, se utilizează expresia bancă de date , bibliografice, electronice , iconice.
Astăzi, aşa cum nicio distanţă nu mai constituie un obstacol pentru viteză, nicio frontieră nu mai opreşte informaţia. Calculatoarele lucrează la miliardimi de secundă. Sateliţii de telecomunicaţii permit atingerea în câteva secunde, pe cale integral automatizată, a tuturor regiunilor lumii . Explozia informaţiei şi implozia timpului ne guvernează existenţa. ,,Sistemele electronice scurtează timpul necesar de realizare a unei sarcini de cercetare de exemplu precum si de prelucrare a informaţiei. Acestor etape le urmează rapida colectare a informaţiei, prelucrarea şi utilizarea pentru luarea deciziilor”. Astfel putem vorbi de fluxuri transfrontaliere de date , de internaţionalizarea pieţii informaţiilor .
CUNOAŞTERE
Stările noastre de cunoaştere asupra unui subiect dat, la un moment dat, sunt reprezentate de structuri de concepte legate intre ele prin relaţii. Atunci când constatăm o anomalie sau o deficienţă în legătură cu aceste stări de cunoaştere ne aflăm într-o stare ,, anormală de cunoaştere”. Vom încerca să ieşim din impasul cognitiv căutând acele informaţii care ne vor ajuta sa depăşim anomalia . Există în literatura de specialitate o ecuaţie fundamentală informării elaborată de Brookes care exprimă trecerea de la o stare de cunoaştere la o nouă stare de cunoaştere prin aportul unei cunoştinţe extrasă dintr-o informaţie cu indicarea efectului acestei modificări . Glava ,2005)
COMUNICARE
Activităţile socio-economice, ştiinţele, fie că sunt ale materiei ,vieţii ,omului sau societăţii (şi informării ) sunt producătoare şi utilizatoare de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice . Sistemul de cercetare este ataşat puternic unui sistem economic .Putem să-l construim pornind de la schema economică clasică: producţie –distribuţie –consum. Analogie de fenomene dar nu şi de concepte, fapt pentru care vorbim mai curând de construire decât de producere de cunoştinţe distingând astfel bunurile culturale de cele materiale . Construirea de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice este urmată de înregistrarea lor sub formă scrisă sau orală, tipărită sau digitală , devenind astfel informaţii ştiinţifice şi tehnice . Din acelaşi motiv , pentru a descrie alte două faze a ceea ce numim ciclu de informare utilizăm cuvintele comunicare în loc de distribuire şi utilizare în loc de consum . Cele trei procese , construire , comunicare şi utilizare , se succed şi se alimentează mutual (Le Coadic, 2004)
COMUNICARE - CONSTRUIRE - UTILIZARE
Această delimitare permite eliberarea , delimitarea de o alta obişnuită dar simplistă, cea a mass - media care limitează comunicare la o relaţie bilaterală ,,informator”. Comunicare este deci un proces intermediar care permite schimbul de informaţii între indivizi. Comunicarea este un act, un proces în timp ce informaţia este un produs , o substanţă , o materie .Termenul Internet, sau internet , poate avea in ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite: numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la reţeaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects Agency (en:DARPA) (Agenţia pentru Proiecte de Cercetare de Apărare Înaintate - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele Arpanet. Super-reţeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea reţelei Arpanet. Substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează in marea majoritate a cazurilor aceeaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reţele. Tehnic, termenul mai poate desemna şi o reţea de mari dimensiuni ce interconectează reţele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet, care e format prin abrevierea a două cuvinte interconnected - interconectat şi network - reţea. calculatoare, (GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică şi simplu de folosit, inventată de Tim Berners-Lee în 1993.( Le Coadic, 2004)
- intranet: o reţea particulară cu aceleaşi principii de funcţionare ca şi Internetul, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei firme particulare.
- extranet: un intranet particular al unei firme, la care însă au acces (parţial) şi anumite persoane sau grupe externe, din alte firme, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme-cliente.
Google este probabil cel mai mare şi cel mai popular motor de căutare
de pe Internet, a fost fondat în 1998 de către doi studenţi doctoranzi la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin. Google oferă o metodă simplă şi rapidă de găsire a informaţiilor pe web, având acces la peste 8 miliarde de situri. La începutul anului 2004, Google răspundea la mai mult de 200 milioane de consultări zilnice. Numele 'Google' este un joc de cuvinte de la 'googol', numărul uriaş format din 1 urmat de 100 de zerouri. Există şi un motor de căutare pentru imagini, grupuri de ştiri şi director web. Există câte un site specializat de ştiri pentru Statele Unite, Regatul Unit, Spania, Noua Zeelandă, Italia, India, Germania, Franţa, Canada şi Australia. Un weblog (prescurtat blog) este o publicaţie web ce conţine articole periodice, ce au de obicei caracter personal - asemenea unui jurnal, fiind afişate în ordine cronologică inversă. Dacă la început weblogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut unelte care să automatizeze acest proces şi care au făcut acest gen de publicaţii accesibil publicului larg. Utilizarea unui astfel de software bazat pe navigator este acum un aspect obişnuit al bloggingului. Webmaster (sau web master), cuvânt compus, provenit din limba engleză şi utilizat exact în forma sa originală, desemnând o persoană (sau un grup de persoane) care se îngrijeşte (îngrijesc) de editarea şi menţinerea unui website (sau web site). Prin "tradiţie" faţă de cuvintele împrumutate din alte limbi în limba română, cuvântul webmaster devine "automat" un substantiv masculin, indiferent dacă webmasterul este o femeie, un bărbat sau un grup: un webmaster / doi webmasteri, forma sa articulată fiind scrisă intr-un singur cuvânt: webmasterul, respectiv webmasterii. A se remarca că tendinţa de împrumutare a multor cuvinte din limba engleză, cuvinte ce sunt legate de computere şi de Internet, se face (în marea majoritate a limbilor) exact în forma originală a cuvintelor. Se poate urmări această tendinţă firească de "anglicizare" în următoarele limbi: daneză, germană, engleză, (evident), franceză, italiană, olandeză, română şi, desigur, în multe alte limbi.
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Webmaster"termenul World Wide Web (abreviat WWW, sau pur şi simplu Web-ul) defineşte un spaţiu informaţional, desfăşurat cu ajutorul Internetului. Informaţiile prezente în diferite locaţii pot fi regăsite cu ajutorul unui sistem hipertext, pe baza sistemului URL. Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web şi le afişează pe un terminal. E-mail-ul sau poşta electronică se referă la transmiterea sau primirea de mesaje prin intermediul unor sisteme de comunicaţie electronice. Majoritatea e-mailurilor trimise astăzi sunt prin intermediul Internetului . Yahoo! este un portal şi motor de căutare, considerat a fi fost primul motor de căutare performant. În prezent, oferă unele dintre cele mai populare servicii online, toate bazate pe un cont unic: un serviciu de e-mail (Yahoo! Mail), având spaţiu de stocare de 1 GigaByte, un program de conversaţie pe internet (Yahoo! Messenger), ştiri (Yahoo! News), călătorii (Yahoo! Travel) şi multe altele. Numele Yahoo poate proveni de la specia "Yahoo" (un fel de oameni-maimuţă, creaturi troglodite din cartea "Călătoriile lui Guliver" de Jonathan Swift. Datorita Internetului, oferta educativa a scolii ca instituţie devine mai bogata, mai flexibila si se adresează unei categorii mai largi de cursanţi .
INFORMAŢIE , CUNOAŞTERE, COMUNICARE
Societatea contemporană nu poate fi înţeleasă în afara unor concepte esenţiale : informaţie, cunoaştere , comunicare .
INFORMAŢIE
- Literatura de specialitate cuprinde numeroase definiţii :
- Informaţia măsură de organizare a unui sistem
- Informaţia măsură de organizare a unui mesaj
- Informaţia măsură de organizare a unei fiinţe vii
Din multitudinea de definiţii pe care specialiştii domeniului le-au formulat în timp reţinem însă pe aceea care are legătură cu activităţile cognitive şi de comunicare umană şi care se depărtează de conceptele,, informative” din teoria statistică a semnalului şi teoria codului genetic :
- Informaţia este o cunoştinţă (element de cunoaştere)înscrisă (înregistrată)sub formă scrisă ( tipărită sau digitală) orală sau audiovizuală .
Informaţia comportă un element de sens .Este o semnificaţie transmisă unei fiinţe conştiente prin intermediul unui mesaj înscris pe un suport spaţio temporal: tipărit, semnal electric unde sonore etc. Această înscriere este făcută datorită unui sistem de semne (limbajul),semnul fiind un element de limbaj care asociază un semnificant cu un semnificat: semnul alfabetic, cuvântul, semnul de punctuaţie.
În informatică, reprezentarea convenţională codificată sub o formă care permite tratamentul electronic se numeşte dată .
De unde şi expresia baze de date utilizată în informatică pentru descrierea sistemelor de gestiune a unor ansambluri (fişiere ) de date şi relaţiile lor .Pentru a vorbi de stocurile de informaţie informatizată şi produse de informare rezultate din aceste stocuri şi propuse unui public diferit, se utilizează expresia bancă de date , bibliografice, electronice , iconice.
Astăzi, aşa cum nicio distanţă nu mai constituie un obstacol pentru viteză, nicio frontieră nu mai opreşte informaţia. Calculatoarele lucrează la miliardimi de secundă. Sateliţii de telecomunicaţii permit atingerea în câteva secunde, pe cale integral automatizată, a tuturor regiunilor lumii . Explozia informaţiei şi implozia timpului ne guvernează existenţa. ,,Sistemele electronice scurtează timpul necesar de realizare a unei sarcini de cercetare de exemplu precum si de prelucrare a informaţiei. Acestor etape le urmează rapida colectare a informaţiei, prelucrarea şi utilizarea pentru luarea deciziilor”. Astfel putem vorbi de fluxuri transfrontaliere de date , de internaţionalizarea pieţii informaţiilor .
CUNOAŞTERE
Stările noastre de cunoaştere asupra unui subiect dat, la un moment dat, sunt reprezentate de structuri de concepte legate intre ele prin relaţii. Atunci când constatăm o anomalie sau o deficienţă în legătură cu aceste stări de cunoaştere ne aflăm într-o stare ,, anormală de cunoaştere”. Vom încerca să ieşim din impasul cognitiv căutând acele informaţii care ne vor ajuta sa depăşim anomalia . Există în literatura de specialitate o ecuaţie fundamentală informării elaborată de Brookes care exprimă trecerea de la o stare de cunoaştere la o nouă stare de cunoaştere prin aportul unei cunoştinţe extrasă dintr-o informaţie cu indicarea efectului acestei modificări . Glava ,2005)
COMUNICARE
Activităţile socio-economice, ştiinţele, fie că sunt ale materiei ,vieţii ,omului sau societăţii (şi informării ) sunt producătoare şi utilizatoare de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice . Sistemul de cercetare este ataşat puternic unui sistem economic .Putem să-l construim pornind de la schema economică clasică: producţie –distribuţie –consum. Analogie de fenomene dar nu şi de concepte, fapt pentru care vorbim mai curând de construire decât de producere de cunoştinţe distingând astfel bunurile culturale de cele materiale . Construirea de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice este urmată de înregistrarea lor sub formă scrisă sau orală, tipărită sau digitală , devenind astfel informaţii ştiinţifice şi tehnice . Din acelaşi motiv , pentru a descrie alte două faze a ceea ce numim ciclu de informare utilizăm cuvintele comunicare în loc de distribuire şi utilizare în loc de consum . Cele trei procese , construire , comunicare şi utilizare , se succed şi se alimentează mutual (Le Coadic, 2004)
COMUNICARE - CONSTRUIRE - UTILIZARE
Această delimitare permite eliberarea , delimitarea de o alta obişnuită dar simplistă, cea a mass - media care limitează comunicare la o relaţie bilaterală ,,informator”. Comunicare este deci un proces intermediar care permite schimbul de informaţii între indivizi. Comunicarea este un act, un proces în timp ce informaţia este un produs , o substanţă , o materie .Termenul Internet, sau internet , poate avea in ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite: numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la reţeaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects Agency (en:DARPA) (Agenţia pentru Proiecte de Cercetare de Apărare Înaintate - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele Arpanet. Super-reţeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea reţelei Arpanet. Substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează in marea majoritate a cazurilor aceeaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reţele. Tehnic, termenul mai poate desemna şi o reţea de mari dimensiuni ce interconectează reţele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet, care e format prin abrevierea a două cuvinte interconnected - interconectat şi network - reţea. calculatoare, (GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică şi simplu de folosit, inventată de Tim Berners-Lee în 1993.( Le Coadic, 2004)
- intranet: o reţea particulară cu aceleaşi principii de funcţionare ca şi Internetul, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei firme particulare.
- extranet: un intranet particular al unei firme, la care însă au acces (parţial) şi anumite persoane sau grupe externe, din alte firme, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme-cliente.
Google este probabil cel mai mare şi cel mai popular motor de căutare
de pe Internet, a fost fondat în 1998 de către doi studenţi doctoranzi la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin. Google oferă o metodă simplă şi rapidă de găsire a informaţiilor pe web, având acces la peste 8 miliarde de situri. La începutul anului 2004, Google răspundea la mai mult de 200 milioane de consultări zilnice. Numele 'Google' este un joc de cuvinte de la 'googol', numărul uriaş format din 1 urmat de 100 de zerouri. Există şi un motor de căutare pentru imagini, grupuri de ştiri şi director web. Există câte un site specializat de ştiri pentru Statele Unite, Regatul Unit, Spania, Noua Zeelandă, Italia, India, Germania, Franţa, Canada şi Australia. Un weblog (prescurtat blog) este o publicaţie web ce conţine articole periodice, ce au de obicei caracter personal - asemenea unui jurnal, fiind afişate în ordine cronologică inversă. Dacă la început weblogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut unelte care să automatizeze acest proces şi care au făcut acest gen de publicaţii accesibil publicului larg. Utilizarea unui astfel de software bazat pe navigator este acum un aspect obişnuit al bloggingului. Webmaster (sau web master), cuvânt compus, provenit din limba engleză şi utilizat exact în forma sa originală, desemnând o persoană (sau un grup de persoane) care se îngrijeşte (îngrijesc) de editarea şi menţinerea unui website (sau web site). Prin "tradiţie" faţă de cuvintele împrumutate din alte limbi în limba română, cuvântul webmaster devine "automat" un substantiv masculin, indiferent dacă webmasterul este o femeie, un bărbat sau un grup: un webmaster / doi webmasteri, forma sa articulată fiind scrisă intr-un singur cuvânt: webmasterul, respectiv webmasterii. A se remarca că tendinţa de împrumutare a multor cuvinte din limba engleză, cuvinte ce sunt legate de computere şi de Internet, se face (în marea majoritate a limbilor) exact în forma originală a cuvintelor. Se poate urmări această tendinţă firească de "anglicizare" în următoarele limbi: daneză, germană, engleză, (evident), franceză, italiană, olandeză, română şi, desigur, în multe alte limbi.
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Webmaster"termenul World Wide Web (abreviat WWW, sau pur şi simplu Web-ul) defineşte un spaţiu informaţional, desfăşurat cu ajutorul Internetului. Informaţiile prezente în diferite locaţii pot fi regăsite cu ajutorul unui sistem hipertext, pe baza sistemului URL. Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web şi le afişează pe un terminal. E-mail-ul sau poşta electronică se referă la transmiterea sau primirea de mesaje prin intermediul unor sisteme de comunicaţie electronice. Majoritatea e-mailurilor trimise astăzi sunt prin intermediul Internetului . Yahoo! este un portal şi motor de căutare, considerat a fi fost primul motor de căutare performant. În prezent, oferă unele dintre cele mai populare servicii online, toate bazate pe un cont unic: un serviciu de e-mail (Yahoo! Mail), având spaţiu de stocare de 1 GigaByte, un program de conversaţie pe internet (Yahoo! Messenger), ştiri (Yahoo! News), călătorii (Yahoo! Travel) şi multe altele. Numele Yahoo poate proveni de la specia "Yahoo" (un fel de oameni-maimuţă, creaturi troglodite din cartea "Călătoriile lui Guliver" de Jonathan Swift. Datorita Internetului, oferta educativa a scolii ca instituţie devine mai bogata, mai flexibila si se adresează unei categorii mai largi de cursanţi .
Mediile de învatare virtuale pătrund si în zonele izolate geografic. Noile tehnologii de comunicare schimba modul în care oamenii învata. Pentru a fi identificate, calculatoarelor conectate la Internet li se atribuie numere unice, numite adrese Internet (adrese IP) cu o valoare cuprinsă între 0 şi 2 la puterea 32. Deoarece utilizatorul reţine mai greu un număr, calculatorului conectat la Internet i se atribuie şi un nume, cunoscut ca nume de domeniu. Numele de domeniu este format din mai multe părţi care corespund numelor de subdomenii, separat prin punct.
De exemplu: aa.didactica.geografia.edu.ro. În acest exemplu, aa este numele calculatorului, didactica este grupul de utilizatori sau departamentul care foloseşte calculatorul, geografia este organizaţia din care face parte grupul de utilizatori sau departamentul, edu este tipul organizaţiei, iar ro este ţara sau zona geografică. Dacă în numele unui domeniu nu există ultimul cod, înseamnă că acel calculator este în SUA. Funcţia de documentare şi informare a reţelei Internet este asigurată prin intermediul serviciului de informare şi documentare, numit şi serviciu pentru navigare prin informaţii (Information browsing service). Acest serviciu permite unei persoane să obţină informaţii care sunt stocate pe un calculator la distanţă şi să afişeze aceste informaţii. Serviciile de navigare prin informaţii lucrează interactiv: utilizatorul introduce cererea, iar serviciul de navigare răspunde obţinând o copie a unui subiect specificat, pe care o afişează automat pe ecranul utilizatorului. Operaţia de căutare a informaţiei se poate face fie după cuvinte cheie, fie prin intermediul unui sistem ierarhizat de meniuri, fie printr-un sistem de legături. Informaţiile sunt depozitate pe servele serviciilor de informare. Cele mai cunoscute servicii de informare dezvoltate pentru reţeaua Internet sunt: Gopher, Archie, Wide Area Information Servers (WAIS), World Wide Web (WWW). WWW este un mecanism care utilizează conceptul de hipermedia pentru a lega o colecţie de zeci de milioane de documente cu informaţii ce sunt păstrate pe calculatoare răspândite în toată lumea. Hipermedia încapsulează referinţe către informaţii sub formă de text sau în alte forme (sunete, imagini). Pentru redarea informaţiilor care nu sunt text, un calculator trebuie să aibă în configuraţie hardware multimedia. Cu toate că documentele hipermedia pot conţine un labirint de referinţe, utilizatorul nu vede ilustrarea grafică a acestor legături deoarece nu este evidentă. Utilizatorul poate vedea la un moment dat numai un singur document. În serviciul Web, informaţia este organizată sub formă de pagini, iar metoda folosită pentru a organiza informaţia este hipertextul. Pagina Web poate conţine pe lângă informaţii şi hiperlegături (hiperlink) spre alte elemente din reţeaua Internet evidenţiate folosind numere (de exemplu [2]), stiluri diferite de caractere sau culori diferite. Dacă se execută clic pe o legătură, se încarcă documentul care este legat. Legăturile de hipertext asigură interconectarea tuturor paginilor din Web şi permit urmărirea uşoară a unui subiect prin foarte multe documente. O extensie a metodei hipertext este hipermedia, prin care trimiterile se pot face şi spre alte medii de prezentare a informaţiei (sunete, imagini etc.).
Pagina, numită şi document Web, este formată dintr-un document html (fişier cu extensia .htm) şi din fişiere asociate pentru afişarea informaţiilor în format multimedia, care se găsesc pe acelaşi calculator sau pe altele şi care pot fi identificate prin adresa URL.
De exemplu: aa.didactica.geografia.edu.ro. În acest exemplu, aa este numele calculatorului, didactica este grupul de utilizatori sau departamentul care foloseşte calculatorul, geografia este organizaţia din care face parte grupul de utilizatori sau departamentul, edu este tipul organizaţiei, iar ro este ţara sau zona geografică. Dacă în numele unui domeniu nu există ultimul cod, înseamnă că acel calculator este în SUA. Funcţia de documentare şi informare a reţelei Internet este asigurată prin intermediul serviciului de informare şi documentare, numit şi serviciu pentru navigare prin informaţii (Information browsing service). Acest serviciu permite unei persoane să obţină informaţii care sunt stocate pe un calculator la distanţă şi să afişeze aceste informaţii. Serviciile de navigare prin informaţii lucrează interactiv: utilizatorul introduce cererea, iar serviciul de navigare răspunde obţinând o copie a unui subiect specificat, pe care o afişează automat pe ecranul utilizatorului. Operaţia de căutare a informaţiei se poate face fie după cuvinte cheie, fie prin intermediul unui sistem ierarhizat de meniuri, fie printr-un sistem de legături. Informaţiile sunt depozitate pe servele serviciilor de informare. Cele mai cunoscute servicii de informare dezvoltate pentru reţeaua Internet sunt: Gopher, Archie, Wide Area Information Servers (WAIS), World Wide Web (WWW). WWW este un mecanism care utilizează conceptul de hipermedia pentru a lega o colecţie de zeci de milioane de documente cu informaţii ce sunt păstrate pe calculatoare răspândite în toată lumea. Hipermedia încapsulează referinţe către informaţii sub formă de text sau în alte forme (sunete, imagini). Pentru redarea informaţiilor care nu sunt text, un calculator trebuie să aibă în configuraţie hardware multimedia. Cu toate că documentele hipermedia pot conţine un labirint de referinţe, utilizatorul nu vede ilustrarea grafică a acestor legături deoarece nu este evidentă. Utilizatorul poate vedea la un moment dat numai un singur document. În serviciul Web, informaţia este organizată sub formă de pagini, iar metoda folosită pentru a organiza informaţia este hipertextul. Pagina Web poate conţine pe lângă informaţii şi hiperlegături (hiperlink) spre alte elemente din reţeaua Internet evidenţiate folosind numere (de exemplu [2]), stiluri diferite de caractere sau culori diferite. Dacă se execută clic pe o legătură, se încarcă documentul care este legat. Legăturile de hipertext asigură interconectarea tuturor paginilor din Web şi permit urmărirea uşoară a unui subiect prin foarte multe documente. O extensie a metodei hipertext este hipermedia, prin care trimiterile se pot face şi spre alte medii de prezentare a informaţiei (sunete, imagini etc.).
Pagina, numită şi document Web, este formată dintr-un document html (fişier cu extensia .htm) şi din fişiere asociate pentru afişarea informaţiilor în format multimedia, care se găsesc pe acelaşi calculator sau pe altele şi care pot fi identificate prin adresa URL.
Site-ul Web este o colecţie finită de pagini Web (documente html) care aparţin aceleiaşi persoane sau aceleiaşi organizaţii, conexe cu alte elemente asociate, care se referă la subiecte înrudite şi care sunt interconectate prin legături. Site-ul este păstrat pe un server http. Majoritatea siturilor Web folosesc o pagină de pornire numită pagină de început sau pagină sursă (Home Page sau Start Page), care are rolul de a prezenta cuprinsul sitului. Programul client folosit pentru a avea acces la serviciul Web se numeşte browser. Cele mai cunoscute browsere sunt: Mosaic, Netscape Navigator, Internet Explorer. Reţeaua Internet este denumită şi bibliotecă digitală (digital library) datorită cantităţii mari de informaţii pe care le stochează în format electronic şi la care se poate obţine acces prin intermediul calculatoarelor. Pentru a găsi informaţii într-o bibliotecă digitală se folosesc instrumente de căutare automată. Serviciul Web are două mecanisme pentru regăsirea informaţiei: serviciul de navigare şi serviciul de căutare automată.
Utilizatorul trebuie să le furnizeze adrese de pagini, cuvinte cheie, expresii sau alţi descriptori. Browserul, programul client al serviciului de navigare, permite găsirea informaţiilor prin două metode:-după adresa URL a paginii de Web în care se găseşte informaţia;- prin urmărirea hiperlegăturilor din documente, care trimit spre alte documente. Pentru căutarea informaţiilor specificate şi prezentarea lor este necesar un program numit instrument de căutare (search tool), instrument de indexare (indexing tool) sau motor de căutare (search engine). Serviciul care furnizează astfel de programe este numit serviciu de căutare automată (automated search service). Mecanismele de căutare automată printre documente efectuează un anumit mod de căutare:- căutarea după numele documentului; - căutarea după conţinutul documentului. Fiecare serviciu de căutare automată are un site Web. Utilizatorul care vrea să folosească serviciul furnizează browserului identificatorul URL al serviciului.Browserul utilizatorului contactează situl Web şi obţine o pagină de început la acel site .
Serviciul de căutare automată sau motorul de căutare este un server care navighează singur prin Internet şi capturează titluri de pagini, cuvinte cheie şi conţinuturi de pagini din situri. Metoda cea mai simplă de a avea acces la un motor de căutare este folosirea unui portal. Portalul este un server Web care conţine legături cu mai multe situri şi pe care utilizatorul îl poate folosi ca punct de pornire atunci când se conectează la reţeaua Internet. Google (http://www.google.com)/ este considerat în acest moment cel mai bun motor de căutare, fiind unul dintre cele mai rapide motoare de căutare. El întreţine cea mai mare bază de date. Are o interfaţă în limba română. Ordinea de afişare în listă este în funcţie de popularitatea paginii. Întreţine un catalog de categorii de subiecte şi permite restrângerea căutării la un domeniu, iar în cadrul domeniului la o anumită categorie. Foloseşte o publicitate restrânsă, care apare discret pe ecranul calculatorului sub forma unor legături, nu bannere, pe care le afişează numai dacă sunt în legătură cu subiectul căutat. Căutarea avansată include opţiunea selectării limbii (34 de limbi, între care româna, engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, maghiara etc.) , afişarea a 10, 20, 30, 50 sau 100 de rezultate pe o pagină (evitându-se astfel mersul înainte spre următoarele pagini cu rezultate găsite). Navigatorul are posibilitatea să caute informaţii (sub Web), imagini (sub Images), grupuri, directoare, ştiri. Din language tools se poate seta limba paginii şi astfel toate informaţiile ce apar pe pagina de start vor fi în limba română. Alte portaluri mai cunoscute, disponibile pe Internet sunt:
· MSN (Microsoft Network) (http://www.msn.com)/. Prezintă în lista cu rezultate o scurtă descriere a fiecărei pagini. Permite schimbarea ordinii de afişare în listă: în ordine cronologică a datei ultimei actualizări sau în ordine alfabetică a titlurilor. Nu se pot căuta paginile scrise în limba română.
· Yahoo! (http://www.yahoo.com)/. Siturile sunt organizate pe categorii şi pentru fiecare site existând o descriere. Permite limitarea căutării la paginile scrise în limba română. Căutarea se poate face oriunde pe pagină, nu numai în titlu.
· Alta Vista (http://www.altavista.com)/ este un motor de căutare foarte rapid. Întreţine o bază de date în care sunt organizate paginile, nu siturile. Indexează textul integral al documentului. Întreţine un catalog pe subiecte, permiţând căutarea după domenii. Permite limitarea căutării la paginile scrise în limba română.
· Lycos (http://www.lycos.com)/ are organizate paginile, nu siturile. Atribuie punctajul în ordinea relevanţei.
· InfoSeek (http://www.infoseek.com)/ permite căutarea după cuvinte cheie sau după conţinut. Atribuie punctajul în ordinea relevanţei. Afişează o listă cu primele 100 de pagini găsite. În listă afişează titlul paginii, adresa URL, un sumar al documentului, dimensiunea paginii, data ultimei actualizări, punctajul atribuit.
· HotBot (http://www.hotbot.com)/ este un motor de căutare foarte rapid.
Utilizatorul trebuie să le furnizeze adrese de pagini, cuvinte cheie, expresii sau alţi descriptori. Browserul, programul client al serviciului de navigare, permite găsirea informaţiilor prin două metode:-după adresa URL a paginii de Web în care se găseşte informaţia;- prin urmărirea hiperlegăturilor din documente, care trimit spre alte documente. Pentru căutarea informaţiilor specificate şi prezentarea lor este necesar un program numit instrument de căutare (search tool), instrument de indexare (indexing tool) sau motor de căutare (search engine). Serviciul care furnizează astfel de programe este numit serviciu de căutare automată (automated search service). Mecanismele de căutare automată printre documente efectuează un anumit mod de căutare:- căutarea după numele documentului; - căutarea după conţinutul documentului. Fiecare serviciu de căutare automată are un site Web. Utilizatorul care vrea să folosească serviciul furnizează browserului identificatorul URL al serviciului.Browserul utilizatorului contactează situl Web şi obţine o pagină de început la acel site .
Serviciul de căutare automată sau motorul de căutare este un server care navighează singur prin Internet şi capturează titluri de pagini, cuvinte cheie şi conţinuturi de pagini din situri. Metoda cea mai simplă de a avea acces la un motor de căutare este folosirea unui portal. Portalul este un server Web care conţine legături cu mai multe situri şi pe care utilizatorul îl poate folosi ca punct de pornire atunci când se conectează la reţeaua Internet. Google (http://www.google.com)/ este considerat în acest moment cel mai bun motor de căutare, fiind unul dintre cele mai rapide motoare de căutare. El întreţine cea mai mare bază de date. Are o interfaţă în limba română. Ordinea de afişare în listă este în funcţie de popularitatea paginii. Întreţine un catalog de categorii de subiecte şi permite restrângerea căutării la un domeniu, iar în cadrul domeniului la o anumită categorie. Foloseşte o publicitate restrânsă, care apare discret pe ecranul calculatorului sub forma unor legături, nu bannere, pe care le afişează numai dacă sunt în legătură cu subiectul căutat. Căutarea avansată include opţiunea selectării limbii (34 de limbi, între care româna, engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, maghiara etc.) , afişarea a 10, 20, 30, 50 sau 100 de rezultate pe o pagină (evitându-se astfel mersul înainte spre următoarele pagini cu rezultate găsite). Navigatorul are posibilitatea să caute informaţii (sub Web), imagini (sub Images), grupuri, directoare, ştiri. Din language tools se poate seta limba paginii şi astfel toate informaţiile ce apar pe pagina de start vor fi în limba română. Alte portaluri mai cunoscute, disponibile pe Internet sunt:
· MSN (Microsoft Network) (http://www.msn.com)/. Prezintă în lista cu rezultate o scurtă descriere a fiecărei pagini. Permite schimbarea ordinii de afişare în listă: în ordine cronologică a datei ultimei actualizări sau în ordine alfabetică a titlurilor. Nu se pot căuta paginile scrise în limba română.
· Yahoo! (http://www.yahoo.com)/. Siturile sunt organizate pe categorii şi pentru fiecare site existând o descriere. Permite limitarea căutării la paginile scrise în limba română. Căutarea se poate face oriunde pe pagină, nu numai în titlu.
· Alta Vista (http://www.altavista.com)/ este un motor de căutare foarte rapid. Întreţine o bază de date în care sunt organizate paginile, nu siturile. Indexează textul integral al documentului. Întreţine un catalog pe subiecte, permiţând căutarea după domenii. Permite limitarea căutării la paginile scrise în limba română.
· Lycos (http://www.lycos.com)/ are organizate paginile, nu siturile. Atribuie punctajul în ordinea relevanţei.
· InfoSeek (http://www.infoseek.com)/ permite căutarea după cuvinte cheie sau după conţinut. Atribuie punctajul în ordinea relevanţei. Afişează o listă cu primele 100 de pagini găsite. În listă afişează titlul paginii, adresa URL, un sumar al documentului, dimensiunea paginii, data ultimei actualizări, punctajul atribuit.
· HotBot (http://www.hotbot.com)/ este un motor de căutare foarte rapid.
Cunoaşterea devine activa dar noul tip de învăţare pune noi probleme atât profesorilor cât si elevilor legate mai ales de evaluare si progres Ei au nevoie sa-si dezvolte abilitati de utilizare a noilor tehnologii de învatare (de exemplu, softurile de navigare si cele educaţionale) . Deprinderea de a gestiona informaţia este cruciala în învatarea pe Internet. Se pare ca evaluarea clasica folosita în învatamânt nu are un rol atât de important în învatare. Se asteapta de la elevi sa fie automotivati, autodeterminati, activi si sociali (cooperativi). Motivaţia învatarii pe internet creste si din cauza legăturilor care pot fi realizate cu alţi colegi de oriunde din lume (nevoia de afiliere). Entuziasmul se transmite în reţea. Internetul acorda feedback imediat celui care este un bun (fluent) navigator. Profesorul tinde sa devină un facilitator, nu mai este sursa exclusiva a informaţiei si autoritatea absoluta. Elevii si profesorii au acces egal la informaţie. Desigur, aceasta egalitate trebuie privita ca oportunitate, deoarece accesul real la informaţie depinde de expertiza în domeniul respectiv, motivaţie, strategia de căutare utilizata etc. Internetul permite depasirea barierelor sociale ale învatarii cum ar fi teama de erori si sentimentul de inferioritate, dar aduce si noi probleme cum ar fi: supraîncarcarea informaţionala, frustrarea datorata timpului mare consumat, dificultati în detectarea plagiatului si desconsiderarea altor surse de învatare . Instrumentele educaţionale bazate pe Web sunt utilizate mai frecvent în învatarea bazata pe acţiune decât în învatarea bazata pe cunostinte. Noile teorii constructiviste ale învatarii argumentează superioritatea învatarii cooperative, nondirective, bazata pe probleme si situaţii concrete. Deşi beneficiile sunt aproape unanim acceptate, introducerea pe scara larga a noilor instrumente educaţionale este încă încetinita datorita rezistentei umane si organizaţionale de la nivelul factorilor de decizie .
Sper sa va fi lamurit putin, acum cand in retea eu sunt egala cu profesorul meu, dar, ca profesoara si director si cu colegii mei profesori si cu elevii nostri!
3.06.2008
T E M E
INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR
PIR, 2007-2008
Teme de rezolvat
Tema nr 1 - Unde se folosesc si unde se pot folosi in viitor calculatoarele electronice in unitatea de invatamant din care faceti parte.
Tema nr 2 - Internet, World Wide Web si eLearning. Platforma AeL. Resurse AeL in scoala in care activati (inclusiv cu caracterizarea pe scurt a scolii si a localitatii)
Tema nr 3 - Internetul si geografia.
Tema nr 4 - Consideratii privind folosirea formelor de instruire asistata de calculator pe o programa a unei clase pentru disciplina geografie (studiu de caz).
Temele rezolvate se predau sub formele de dosar cu referatele editate cu un program editor de texte, tiparite la imprimanta, pe un suport de memorie (discheta sau CD). Daca este posibil, pe suportul de memorie se pot preda si fotografii din localitatea si din scoala respectiva. Cele patru teme se transmit si prin posta electronica (e-mail) la adresele nitu.constantin@yahoo.com si constantin.nitu@g.unibuc.ro.
Fiecare student isi poate crea o adresa de e-mail pe site-ul universitatii (detalii in scrisoare).
PIR, 2007-2008
Teme de rezolvat
Tema nr 1 - Unde se folosesc si unde se pot folosi in viitor calculatoarele electronice in unitatea de invatamant din care faceti parte.
Tema nr 2 - Internet, World Wide Web si eLearning. Platforma AeL. Resurse AeL in scoala in care activati (inclusiv cu caracterizarea pe scurt a scolii si a localitatii)
Tema nr 3 - Internetul si geografia.
Tema nr 4 - Consideratii privind folosirea formelor de instruire asistata de calculator pe o programa a unei clase pentru disciplina geografie (studiu de caz).
Temele rezolvate se predau sub formele de dosar cu referatele editate cu un program editor de texte, tiparite la imprimanta, pe un suport de memorie (discheta sau CD). Daca este posibil, pe suportul de memorie se pot preda si fotografii din localitatea si din scoala respectiva. Cele patru teme se transmit si prin posta electronica (e-mail) la adresele nitu.constantin@yahoo.com si constantin.nitu@g.unibuc.ro.
Fiecare student isi poate crea o adresa de e-mail pe site-ul universitatii (detalii in scrisoare).
Cele 7 pacate ale prezentarilor in Powerpoint
Domnilor profesori, aflati ce trebuie evitat pentru a realiza prezentari de succes in Powerpoint, caci au devenit standardul unanim acceptat pentru majoritatea prezentarilor facute in clasa. Sunt usor de realizat si de actualizat si foarte eficiente in crearea unui efect vizual asupra prezentarii, dar totusi pot sa nu aiba succesul scontat, chiar si pentru un prezentator cu experienta.
Secretul consta in a va asigura ca slide-urile dumneavoastra sunt un ajutor vizual pentru lectia prezentata, si nu o distragere de la aceasta. Pentru cele mai bune rezultate, evitati aceste “7 pacate ale prezentarilor Powerpoint” , foarte des intalnite.
1. Derularea Slide-urilor si efectele sonore
Efectele sonore capteaza atentia elevilor, dar o pot si distrage. Se poate intampla ca o prezentare cu mai multe efecte si derulari de slide-uri, tinuta pe un computer mai putin performant decat acela pe care a fost creata, sa mearga mult mai incet. Rezultatul este, evident, unul dezastruos, aproape de comicul playback, iar mesajul pe care incerci sa-l comunici va fi estompat.
Incercati sa evitati folosirea imaginilor estompate sau sterse, suprapuse, folosirea decupajelor; lasati-le pentru regizorii de la Hollywood. Chiar si liniile de text care apar la un click al mouse-ului pot distrage atentia. Acordati atentie mesajului, nu tehnologiei.2. Obisnuitele imagini Clipart
Prezentarile Powerpoint sunt atat de raspandite, desigur nu in toate scolile din Romania, incat imaginile Clipart incluse in acestea au devenit un adevarat cliseu vizual. Acestea nu arata decat o lipsa de creativitate adaugata unui formular obisnuit. Mai intai, asigurati-va ca aveti nevoie intr-adevar de elemente vizuale pentru a va intari mesajul pe care vrei sa-l transmiteti elevilor. In acest caz, utilizati propriile dumneavoastra fotografii scanate sau unele de calitate ridicata, chiar facute in excursiile cu elevii. Capturile de ecran, in timpul diverselor programe sau pe anumite site-uri web, pot adauga realism prezentarii informatiilor despre acestea.
3. Templates-urile sau sabloanele
Sabloanele sunt un alt cliseu vizual. Ele va forteaza sa va incadrati propriile idei in formatul respectiv predefinit. De cele mai multe ori, templates-urile sau mai corect sabloanele contin fundaluri sau backgroud-uri care distrag atentia elevilor si combinatii nepotrivite de culori. Cel mai bine este sa alegeti o carte buna despre grafica web si sa aplicati principiile in slide-urile dumneavoastra. Creeati-va un look distinct, sau utilizati intr-un colt al ecranului logo-ul scolii sau disciplinei, de exemplu imaginea globului terestru.
4. Slide-uri incarcate de text
Proiectarea slide-urilor reprezinta o buna cale pentru descrierea grafica a unei idei din lectie sau pentru asigurarea unei priviri de ansamblu. Slide-urile, insa, nu sunt potrivite pentru a reda detalii. Evitati paragrafele, citatele lungi si chiar frazele intregi. Limitati-va slide-urile la cel mult 5 linii de text si utilizati cuvinte sau propozitii scurte pentru a exprima punctele pe care vreti sa le atingeti. Astfel, elevii vor putea sa “digere” si sa retina elementele-cheie mult mai usor. Pe de cealalta parte, nu utilizati slide-urile pentru a face o schita a intregii prezentari.
5. Paradigma distantei si fontului sau marimii
Deseori, realizatorii prezentarilor scaneaza un tabel sau o fotografie direct din materialele pe care le detin si le includ in slide-show-urile lor. Rezultatele sunt aproape intotdeauna sub asteptari. Elementele vizuale sunt descifrabile la o distanta de cativa centimetri, in loc de cativa metri, cum ar fi de asteptat. De obicei, sunt prea mici, prea detaliate pentru o prezentare vizuala eficienta. De asemenea, marimea 12 a textului este potrivita atunci cand aveti in fata prezentarea, dar pentru o distanta de cativa metri, utilizeazati un font de 40. Nu uitati de varsta elevilor pe care ii aveti in fata in prezentarea dumneavoastra, si folositi, din cand in cand, in exprimarea dumneavoastra,pentru a-I atrage, in loc de „eu”, „noi”. Asigurati-va ca toate elementele slide-urilor prezentarii sunt suficient de mari pentru a fi vizibile.
6. Cititul
O prezentare orala ar trebui sa fie axata pe comunicarea interactiva si pe ascultare, nu pe cititul catre audienta. Cerintele pentru exprimarea orala difera destul de mult de cele pentru exprimarea in scris. Exprimarea orala este mai scurta, mai putin formala si mai directa. Cititul de pe slide sau de pe o foaie face prezentarea un esec. Un aspect important il reprezinta materialele distribuite anterior elevilor, daca e necesar. Daca distribuiti materialele la inceputul prezentarii, veti fi ascultat cu mai putina atentie. De multe ori, o prezentare eficienta depinde de crearea unui anumit suspans si angajarea elevilor in dialog. Daca audienta poate citi tot ce va urma sa spuneti, ati pierdut complet contactul cu acestia.
7. Increderea in tehnologie
Faceti prezentarea singur, inainte de tinerea lectiei, ca sa fiti sigur ca totul functioneaza bine. Nu puteti sa stiti niciodata cand se poate intampla ca un echipament nefunctionabil sau o interfata incompatibila sa va forteze sa va tineti prezentarea pe un alt computer. Fiti pregatit cu o copie a prezentarii dumneavoastra pe un CD sau cu folii transparente pentru prezentarea slide-urilor la retroproiector. In cel mai rau caz, va veti tine prezentarea fara elementele vizuale, ceea ce nu trebuie neaparat sa insemne un dezavantaj daca va concentrati asupra mesajului transmis. Intotdeauna realizati conexiuni intre dumneavoastra si prezentare, pregatiti-va cu atentie si fiti gata sa comunicati cu elevii. Este arta pedagogica de baza a profesorului.
Prof. univ. dr. ing. Constantin Nitu
Universitatea din Bucuresti
GIS & Computer Assisted Cartography
Secretul consta in a va asigura ca slide-urile dumneavoastra sunt un ajutor vizual pentru lectia prezentata, si nu o distragere de la aceasta. Pentru cele mai bune rezultate, evitati aceste “7 pacate ale prezentarilor Powerpoint” , foarte des intalnite.
1. Derularea Slide-urilor si efectele sonore
Efectele sonore capteaza atentia elevilor, dar o pot si distrage. Se poate intampla ca o prezentare cu mai multe efecte si derulari de slide-uri, tinuta pe un computer mai putin performant decat acela pe care a fost creata, sa mearga mult mai incet. Rezultatul este, evident, unul dezastruos, aproape de comicul playback, iar mesajul pe care incerci sa-l comunici va fi estompat.
Incercati sa evitati folosirea imaginilor estompate sau sterse, suprapuse, folosirea decupajelor; lasati-le pentru regizorii de la Hollywood. Chiar si liniile de text care apar la un click al mouse-ului pot distrage atentia. Acordati atentie mesajului, nu tehnologiei.2. Obisnuitele imagini Clipart
Prezentarile Powerpoint sunt atat de raspandite, desigur nu in toate scolile din Romania, incat imaginile Clipart incluse in acestea au devenit un adevarat cliseu vizual. Acestea nu arata decat o lipsa de creativitate adaugata unui formular obisnuit. Mai intai, asigurati-va ca aveti nevoie intr-adevar de elemente vizuale pentru a va intari mesajul pe care vrei sa-l transmiteti elevilor. In acest caz, utilizati propriile dumneavoastra fotografii scanate sau unele de calitate ridicata, chiar facute in excursiile cu elevii. Capturile de ecran, in timpul diverselor programe sau pe anumite site-uri web, pot adauga realism prezentarii informatiilor despre acestea.
3. Templates-urile sau sabloanele
Sabloanele sunt un alt cliseu vizual. Ele va forteaza sa va incadrati propriile idei in formatul respectiv predefinit. De cele mai multe ori, templates-urile sau mai corect sabloanele contin fundaluri sau backgroud-uri care distrag atentia elevilor si combinatii nepotrivite de culori. Cel mai bine este sa alegeti o carte buna despre grafica web si sa aplicati principiile in slide-urile dumneavoastra. Creeati-va un look distinct, sau utilizati intr-un colt al ecranului logo-ul scolii sau disciplinei, de exemplu imaginea globului terestru.
4. Slide-uri incarcate de text
Proiectarea slide-urilor reprezinta o buna cale pentru descrierea grafica a unei idei din lectie sau pentru asigurarea unei priviri de ansamblu. Slide-urile, insa, nu sunt potrivite pentru a reda detalii. Evitati paragrafele, citatele lungi si chiar frazele intregi. Limitati-va slide-urile la cel mult 5 linii de text si utilizati cuvinte sau propozitii scurte pentru a exprima punctele pe care vreti sa le atingeti. Astfel, elevii vor putea sa “digere” si sa retina elementele-cheie mult mai usor. Pe de cealalta parte, nu utilizati slide-urile pentru a face o schita a intregii prezentari.
5. Paradigma distantei si fontului sau marimii
Deseori, realizatorii prezentarilor scaneaza un tabel sau o fotografie direct din materialele pe care le detin si le includ in slide-show-urile lor. Rezultatele sunt aproape intotdeauna sub asteptari. Elementele vizuale sunt descifrabile la o distanta de cativa centimetri, in loc de cativa metri, cum ar fi de asteptat. De obicei, sunt prea mici, prea detaliate pentru o prezentare vizuala eficienta. De asemenea, marimea 12 a textului este potrivita atunci cand aveti in fata prezentarea, dar pentru o distanta de cativa metri, utilizeazati un font de 40. Nu uitati de varsta elevilor pe care ii aveti in fata in prezentarea dumneavoastra, si folositi, din cand in cand, in exprimarea dumneavoastra,pentru a-I atrage, in loc de „eu”, „noi”. Asigurati-va ca toate elementele slide-urilor prezentarii sunt suficient de mari pentru a fi vizibile.
6. Cititul
O prezentare orala ar trebui sa fie axata pe comunicarea interactiva si pe ascultare, nu pe cititul catre audienta. Cerintele pentru exprimarea orala difera destul de mult de cele pentru exprimarea in scris. Exprimarea orala este mai scurta, mai putin formala si mai directa. Cititul de pe slide sau de pe o foaie face prezentarea un esec. Un aspect important il reprezinta materialele distribuite anterior elevilor, daca e necesar. Daca distribuiti materialele la inceputul prezentarii, veti fi ascultat cu mai putina atentie. De multe ori, o prezentare eficienta depinde de crearea unui anumit suspans si angajarea elevilor in dialog. Daca audienta poate citi tot ce va urma sa spuneti, ati pierdut complet contactul cu acestia.
7. Increderea in tehnologie
Faceti prezentarea singur, inainte de tinerea lectiei, ca sa fiti sigur ca totul functioneaza bine. Nu puteti sa stiti niciodata cand se poate intampla ca un echipament nefunctionabil sau o interfata incompatibila sa va forteze sa va tineti prezentarea pe un alt computer. Fiti pregatit cu o copie a prezentarii dumneavoastra pe un CD sau cu folii transparente pentru prezentarea slide-urilor la retroproiector. In cel mai rau caz, va veti tine prezentarea fara elementele vizuale, ceea ce nu trebuie neaparat sa insemne un dezavantaj daca va concentrati asupra mesajului transmis. Intotdeauna realizati conexiuni intre dumneavoastra si prezentare, pregatiti-va cu atentie si fiti gata sa comunicati cu elevii. Este arta pedagogica de baza a profesorului.
Prof. univ. dr. ing. Constantin Nitu
Universitatea din Bucuresti
GIS & Computer Assisted Cartography
3.05.2008
Imagini animate in predarea geografiei
Tehnicile moderne permit construirea unor succesiuni de imagini, la intervale foarte scurte de timp, care creează observatorului senzaţiaunei succesiuni de tip film şi îi dă impresia unei imagini în mişcare.
Există CD-uri şi DVD-uri care au astfel de imagini, cu referire la fenomene ce pot fi ilustrate în acest fel:
- producerea şi propagarea unor valuri de tip tsunami;
- deplasarea plăcilor tectonice;
- deplasarea maselor de aer;
- producerea valurilor, a mareelor şi a curenţilor oceanici;
- simularea mişcării de rotaţie şi a mişcării de revoluţie a Pământului;
Aceste imagini au un aspect animat şi completează imaginile statice şi textele din manual.
Gasim exemple in paginile urmatoare :
http://www.guardian.co.uk/flash/0,5860,1380955,00.html
http://www.guardian.co.uk/flash/0,,1745885,00.html
http://www.guardian.co.uk/science/video/2007/dec/19/black.hole
http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2008/jan/23/earthquakes
http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2007/jan/25/volcanos
Există CD-uri şi DVD-uri care au astfel de imagini, cu referire la fenomene ce pot fi ilustrate în acest fel:
- producerea şi propagarea unor valuri de tip tsunami;
- deplasarea plăcilor tectonice;
- deplasarea maselor de aer;
- producerea valurilor, a mareelor şi a curenţilor oceanici;
- simularea mişcării de rotaţie şi a mişcării de revoluţie a Pământului;
Aceste imagini au un aspect animat şi completează imaginile statice şi textele din manual.
Gasim exemple in paginile urmatoare :
http://www.guardian.co.uk/flash/0,5860,1380955,00.html
http://www.guardian.co.uk/flash/0,,1745885,00.html
http://www.guardian.co.uk/science/video/2007/dec/19/black.hole
http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2008/jan/23/earthquakes
http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2007/jan/25/volcanos
Geografika - România Interactivă
- 40 de hărţi interactive
- elementele de geografie fizică (relief, climă, hidrografie, vegetaţie, faună, soluri)
şi de geografie umană (populaţie, organizare administrativ - teritorială, activităţi economice)
- asocieri între elementele geografice,teste de evaluare .
- un demo care poate fi util in fixarea notiunilor lectiei
,, Romania - organizare administrativ- teritoriala '', clasa a VIII a :
http://www.intuitext.ro/geografika_demo
3.03.2008
Imaginile cinetice şi utilizarea lor
Imaginile cinetice se caracterizează prin introducerea unui vector de mişcare. Ele redau, într-o anumită succesiune, fenomene care au dezvoltare în timp.
Suporturile principale pe care se păstrează imagini cu informaţii geografice pot fi:
a) emisiuni de televiziune;
b) filme geografice;
c) filme documentare;
d) imagini şi secvenţe video;
e) imagini păstrate pe CD şi DVD.
Aceste modalităţi de stocare a informaţiilor vizuale reprezintă şi în prezent o anumită pondere în procesul de învăţare. Într-o perspectivă apropiată, este posibil ca ponderea lor să se modifice substanţial. Aceste tipuri de imagini nu pot fi utilizate ca atare, în întregul lor, în procesul educaţional. De aceea, pentru atingerea obiectivelor sau a competenţelor programei este necesar ca imaginile respective să fie stocate şi utilizate într-un mod selectiv şi intuitiv în cadrul tematicilor presupuse de programa şcolară. Astfel, studierea tipurilor de mediu poate fi ilustrată cu imagini video din câteva medii reprezentative, preluate în timp din emisiunile de
televiziune. Există şi filme, CD-uri sau DVD-uri construite în mod special pentru o
anumită tematică. Ele au la bază înregistrări video selectate şi ordonate apoi conform intenţiilor educaţionale (Didactica geografiei- O.Mandrut ,2005 )
Exemplu :
http://www.pbs.org/wnet/nature/index.html
Suporturile principale pe care se păstrează imagini cu informaţii geografice pot fi:
a) emisiuni de televiziune;
b) filme geografice;
c) filme documentare;
d) imagini şi secvenţe video;
e) imagini păstrate pe CD şi DVD.
Aceste modalităţi de stocare a informaţiilor vizuale reprezintă şi în prezent o anumită pondere în procesul de învăţare. Într-o perspectivă apropiată, este posibil ca ponderea lor să se modifice substanţial. Aceste tipuri de imagini nu pot fi utilizate ca atare, în întregul lor, în procesul educaţional. De aceea, pentru atingerea obiectivelor sau a competenţelor programei este necesar ca imaginile respective să fie stocate şi utilizate într-un mod selectiv şi intuitiv în cadrul tematicilor presupuse de programa şcolară. Astfel, studierea tipurilor de mediu poate fi ilustrată cu imagini video din câteva medii reprezentative, preluate în timp din emisiunile de
televiziune. Există şi filme, CD-uri sau DVD-uri construite în mod special pentru o
anumită tematică. Ele au la bază înregistrări video selectate şi ordonate apoi conform intenţiilor educaţionale (Didactica geografiei- O.Mandrut ,2005 )
Exemplu :
http://www.pbs.org/wnet/nature/index.html
3.02.2008
Jocul didactic
Jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Această acţiune didactică simulată valorifică la nivelul instrucţiei (instruirii) finalităţile adaptive de tip recreativ care sunt proprii activităţii umane.
SETERRA – este un program educational ce contine peste 70 de exercitii pentru invatarea geografiei .Distractiv si incitant , structurat in mai multe limbi , poate fi folosit atat la orele de recapitulare cat si in pregatirea temelor acasa . http://www.wartoft.nu/software/seterra/
Aplicatii cu Google Docs
http://spreadsheets.google.com/pub?key=pLWHFdTdl3dE_SPBfVzW5LQ
Principalele reprezentări grafice pot să existe în mediul educaţional în diferite surse de informare, astfel:
a) în manualele şcolare, unde acestea sunt incluse în cadrul lecţiilor;
b) în diferitele culegeri, enciclopedii şi caiete de activitate, în care graficele ofertate nu fac parte propriu-zis în mod nemijlocit din procesul de învăţământ;
c) desene şi grafice realizate pe diferite suporturi (planşe, folii, imagini pe calculator şi tablouri expuse în cabinetul de geografie);
d) desene şi grafice realizate de profesor pe tablă, în momentul parcurgerii lecţiei;
e) grafice realizate în exteriorul şcolii, care sunt prezentate sub forma unor materiale ilustrative la lecţie;
f) grafice, desene, schiţe, diagrame, scheme, existente în diferite lucrări de geografie, atlase, sau în alte surse de informare şi documentare geografică;
g) schiţe, grafice şi desene realizate de elevi.
Aceste reprezentări grafice se întâlnesc în diferite suporturi de instruire,manuale şi au ca scop prezentarea într-o formă succintă şi sintetică aunei informaţii cu caracter geografic. Există mai multe categorii de diagrame:
Diagramele în coloane (care pot fi alăturate, în serie sau suprapuse) redau într-un mod foarte simplu anumite elemente supuse comparaţiei. Acestea pot fi suprafaţa unor ţări, populaţia unor ţări, producţia unor ramuri industriale, creşterea populaţiei, traficul de produse şi alte elemente cu caracter geografic. Cel mai frecvent este utilizată o reprezentare grafică prin care este evidenţiată creşterea populaţiei planetei noastre. Pe această reprezentare sunt notate pe ordonată valorile demografice şi pe abscisă un anumit număr de ani reprezentativi.
Histogramele reprezintă o varietate de diagrame în care sunt reprezentate, prin coloane verticale, un anumit număr de fenomene. Aceste forme de reprezentare grafică sunt asociate
îndeosebi unor elemente climatice şi hidrologice. Astfel, diagramele climatice în coloane, care redau valorile medii ale precipitaţiilor din fiecare lună, constituie pentru lunile unui an
şcolar, o histogramă deosebit de sugestivă şi reprezentativă.În mod similar, există histograme pentru debitele multianuale ale râurilor. Pe baza citirii acestora, poate fi reţinut cu uşurinţă tipul de regim hidrologic al râului reprezentat.
Diagramele în benzi sugerează posibilitatea comparării a două fenomene reprezentate în mod alăturat.
Piramida vârstelor este o diagramă în benzi cu o complexitate mai mare. Interpretarea acestei diagrame permite evidenţierea diferitelor fenomene demografice.
Diagrama sub formă de linii este utilizată în prezentarea evoluţiei anuale a valorilor medii termice, a altor fenomene meteorologice sau ale evoluţiei unor elemente demografice. Liniile provin din unirea valorilor maxime (redate uneori sub forma unor bastoane asemănătoare chibriturilor) pentru fiecare moment reprezentat, ceea ce induce o anumită generalizare. Reprezentările în coloane şi în linii pot avea aceeaşi bază informaţională, reprezentând, de
fapt, doar moduri diferite de redare grafică aceluiaşi fenomen.
Diagramele sub formă de pătrate, cercuri (sau alte figuri geometrice) ilustrează mărimile comparative ale fenomenelor reprezentate. Astfel, pătrate care sunt proporţionale cu suprafaţa sau populaţia unor ţări sugerează foarte clar dimensiunile comparative ale acestora după criteriile menţionate. Succesiunile de cercuri care redau, spre exemplu, producţia de petrol a unor ţări, sugerează foarte simplu mărimile comparative ale acestor date. O situaţie aparte o constituie cercurile concentrice sau cercurile tangente în interior. Acestea sugerează, cu anumite dificultăţi de interpretare, aceleaşi diferenţe care rezultă şi din prezentarea succesivă a acestora.
Cercurile structurale redau, prin sectoare de cerc, anumite suprafeţe cu ponderi în totalul fenomenului reprezentatAcestea se folosesc pentru reprezentarea următoarelor fenomene: structura etnică sau lingvistică a unei populaţii, structura profesională, structura
balanţei energiei electrice, structura produsului intern brut, ponderea diferitelor ţări în cadrul unor produse, resurse sau activităţi.
Diagramele şi
învăţarea
Existenţa unor diagrame nu rezolvă înţelegerea lor şi învăţarea pe baza acestora. Datele din diagrame nu sunt destinate memorării, ci doar unei analize comparative, evolutive sau structurale, care poate să fie realizată asupra fenomenului reprezentat.
Trebuie să observăm că reprezentările grafice de tipul diagramelor sunt utilizate la majoritatea disciplinelor şcolare, constituind o sursă de informare şi o modalitate de reprezentare a unui element sau fenomen.
Sub raportul specificului geografiei ca disciplină şcolară, trebuie să subliniem că diagramele au o semnificaţie suplimentară dacă sunt corelate cu localizarea spaţială a fenomenului reprezenta. Această formă de localizare spaţială a unor diagrame pe un suport cartografic
poartă denumirea de cartodiagramă.
Pe o mare parte dintre hărţi pot să fie reprezentate diagrame circulare (sau alte tipuri de diagrame) care localizează spaţiul la care acestea se referă. Această suprapunere formează o cartodiagramă şi este utilizată frecvent în geografia populaţiei, a aşezărilor, a statelor, precum şi în geografia urbană (pentru a ilustra caracteristici demografice sau economice comparative ale oraşelor).
Diagramele au o proporţionalitate bine exprimată a datelor pe care le reflectă. De aceea sunt foarte sugestive pentru înţelegerea elementelor comparabile între ele. În învăţarea geografiei trebuie să fie abordate, la început, diagrame simple (cu două – trei elemente), raportate la figurile geometrice învăţate în acel moment.
Pe măsura parcurgerii unor elemente noi la principalele discipline şcolare (şi îndeosebi la geometrie), poate fi complicat progresiv şi conţinutul diagramelor.
Trebuie să reamintim însă că, în procesul de învăţare, diagramele nu reprezintă un scop în sine, ci doar un element ilustrativ sau demonstrativ al textului. reprezentare grafică sporesc în eficienţă dacă sunt integrate într-un context .(Didactica Geografiei - O. Mandrut , PIR , 2005)
3.01.2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
